Baile Govora

Judetul Valcea - oras, statiune balneoclimaterica, 2.868 locuitori; 370 m alt.

Asezata intr-o mica depresiune subcarpatica strabatuta de paraul Hinta, statiunea este inconjurata de dealuri cu paduri de stejar si fag, care o feresc de curenti si ii asigura un climat de tip continental temperat (veri racoroase si lungi, ierni blande; temperatura medie anuala circa 9°C; precipitatii circa 800 mm/an).

Factori naturali: ape minerale clorurosodice, bromurate concentrate, sulfuroase, slab bicarbonatate, hipotone; namol mineral sapropelic adus de la Ocnele Mari; bioclimat de crutare. Indicatii de cura: afectiuni respiratorii, otorinolaringologice, reumatismale (degenerative si abarticulare), afectiuni posttraumatice, afectiuni ale sistemului nervos periferic si central, afectiuni asociate (ginecologice, endocrine, cardiovasculare, boli profesionale).

Dotari: instalatii pentru bai calde in cada, piscina cu apa minerala termala pentru kinetoterapie, aplicatii de namol cald, instalatii pentru terapie respiratorie (camere pneumatice, aparate pentru respiratie in regim de suprapresiune, aerosoli, inhalatii), electroterapie, hidroterapie, sali de gimnastica medicala; trasee marcate pentru cura de teren.

Cazare: in pavilioane de bai, in vile si in popas turistic cu casute.

Agrement, excursii: club, sala de spectacole, promenade in parcul statiunii si in padurea care incepe chiar din marginea localitatii.

Acces:

pe C.F.

gara intre Ramnicu Valcea (12 km) si Piatra Olt (75 km); de la gara, 16 km pe DL (curse de autobuze);

pe sosea

de la Ramnicu Valcea, 2 km pe DN 64, apoi 14 km pe DN 67.

Imprejurimi:

-Manastirea Govora (5 km pe DL), intemeiata in secolul al XV-lea, ruinata in timpul domniei lui Vlad Tepes, rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare inainte de 1496. Matei Basarab mai adauga cIteva cladiri si instaleaza aici o tipografie unde, dupa o Psaltire in limba slavona (1637—1638), au inceput sa fie imprimate carti in limba romana: Pravila de la Govora (1640), Ceaslovul romanesc (1640) s.a. Biserica a fost renovata si zugravita in 1711, cand s-au refacut unele cladiri si clopotnita.Refaceri in 1783 — 1787, restaurari in 1920 si 1957—1959. Biserica, de plan triconc, are turla pe naos si pridvor cu coloane de piatra, in apropiere, pe valea paraului Otasau, se afla Manastirea dintr-un Lemn, ctitoria lui Preda Brancoveanu (1634—1635), cu completari aduse de Serban Cantacuzino (1684) si Stefan Cantacuzino (1714 — 1716). Remarcabila usa Iin stil brancovenesc. Picturi pastrate partial; printre ele, portretele domnitorilor Tarii Romanesti pana la Serban Cantacuzino.

-Ocnele Mari (11 km pe DN 67 spre E, apoi 2 km pe DL), oras. Statiune balneoclimaterica de interes local. Salina exploatata inca din vremea romanilor. Monumente de arhitectura: biserica Adormirea Maicii Domnului (secolul al XVI-lea), biserica Slatioarele (secolul al XVI-lea, ctitoria sotiei lui Alexandru Voda Mircea), biserica fostului schit Titireciu (secolul al XVI-lea).

-Ocnita (la 2 km de Ocnele Mari, pe DL), salina. Statiune balneoclimaterica de interes local. Aici a fost o importanta cetate dacica, Buridava (secolul al ll-lea i.e.n. — secolul i e.n.), unde s-au descoperit fragmente de ceramica geto-dacica cu scriere greaca, precum si numele unui rege geto-dac, Thiamarcos.