Cetatea de Scaun a Sucevei face parte din sistemul de fortificatii al Moldovei fiind edificata in perioada mijlocie a domniei lui Petru I (1375 -1391) primul atestat fiind un document din 10 februarie 1388 ce a fost emis din „fortul musatin” care a fost nucleul initial al Cetatii de Scaun.
Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in scop de aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.
Cetatea de Scaun a Sucevei, cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievala aflata la marginea de est a orasului Suceava. Deoarece in Suceava au existat doua cetati: Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus (Cetatea Scheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Musat (1375-1391), este preferata folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei, si nu a celui de Cetatea Sucevei. Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, Alexandru cel Bun (1400 – 1432) a intervenit la randul sau in sistemul defensiv al cetatii prin intarirea cu un zid de aparare a primei intrari situata pe latura sudica a fortului, apoi a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVII-lea (1675) de voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii Otomane.
Cercetarile arheologice efectuate au stabilit ca in a doua jumatate a secolului al XV-lea, in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457 – 1504), au fost efectuate cele mai ample lucrari de largire si amplificare a esafodajului defensiv al cetatii.
Totodata, Stefan cel Mare ii va da o invincibilitate legendara prin luarea decizie de a repara structurile vechi ale cetatii, iar in urma descoperirilor arheologice, a unor placi pavimentare, smaltuite si ingenios decorate, a unor pietre profilate si sculptate venind de la chenarele usilor si ferestrelor s-a stabilit ca estetica de factura europeana occidentala patrunsese in comportamentul cotidian al unei elite reprezentative din punct de vedere social si cultural, pentru evul mediu romanesc al veacului al XV-lea.
Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, cand insusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca invins.
Interioarele cetatii au fost partial restaurate astfel incat sa readuca in prezent viata de curte si sa ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinta temporara a voievozilor Moldovei. Imediat ce se trece de podul de acces se intra in primele incaperi destinate strajerilor, odata depasit acest obstacol suntem impresionati de curtea interioara frumos pavata cu pietre in acele vremuri. Descoperim in cadrul acestui amplasament incaperi cu diverse destinatii: inchisoarea, baia cu aburi, pivnita, capela etc.
Cetatea a avut un rol de aparare, ea nefiind locuita de domnitor, familia sa si de sfetnici apropiati decat in caz de pericol, in restul timpului fiind folosita Curtea domneasca din oras. Din 2004 Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava. In prezent, la Cetatea de Scaun a Sucevei se deruleaza un proiect cu finantare europeana pentru reabilitarea acestui monument si a zonei de protectie. Banii vor fi investiti in restaurari, amenajari peisiagistice, crearea de locuri de parcare, reabilitarea cailor de acces si construirea unui punct de informare. Bugetul total al proiectului este de 52,59 milioane lei, din care 35,58 milioane lei reprezinta contributia Uniunii Europene.
Adaugă comentariu