Manastiri in Bucovina

Datorită istoriei şi poziţiei sale geografice speciale ce a cunoscut în timp convieţuirea paşnică a mai multor etnii, Bucovina este o regiune de interferenţe culturale. Prin apartenenţa la zone geografice, culturale şi geopolitice diferite şi prin schimbarea frecventă a naţiunii politice dominante, destinul istoric şi cultural al acestei regiuni este unul de excepţie. Din punct de vedere geografic, Bucovina face parte din estul Europei. Din punct de vedere cultural, datorită includerii sale în statul austriac (austro-ungar), această regiune a făcut parte în perioada 1775-1918 din zona de cultură central-europeană.

Apartenenţa la aria culturală central-europeană a facilitat introducerea şi consolidarea culturii germane în Buchenland („Ţara Fagilor”).

Începând cu secolul al XVIII-lea, Bucovina intră în sfera de influenţă a trei imperii: Otoman, Austriac şi Rus. Această regiune nu şi-a putut constitui de-a lungul timpului o identitate politică reală, fiind succesiv parte componentă a Moldovei medievale (a doua parte a secolului al XIV-lea – 1774), a Imperiului Austriac (1774/1775-1918) şi a Regatului România (1918-1940; 1941-1944). Nordul acestei provincii a făcut parte din Uniunea Sovietică (1940-1941; 1944-1991). În prezent, provincia istorică Bucovina este divizată în două părţi, sudul acesteia fiind înglobat în Judeţul Suceava (8.555 km2) din România, nordul fiind integrat, începând cu 1991, în Regiunea Cernăuţi (8.100 km2) din Ucraina.

Geografie

Obcinele Bucovinei, constituie partea de nord-est a Carpatilor Orientali fiind delimitate de Podisul Moldovei la est, Valea Bistritei cu afluentul acestia Cârlibaba la vest precum si de cursul superior al Sucevei in nord, Pasul Mestecanis, Valea Putnei-Valea Moldovei în sud.
Alcatuite din trei masive: Obcina Mare, Obcina Feredeului si Obcina Mestecanis cu altitudini ce nu depasesc 1600 m., despartite între ele de apele Moldovita respectiv Moldova, Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale împadurite, pajisti verzi, dar si chei sapate in calcare (Cheile Lucavei, Cheile Tatarcei, Cheile Pârâul Calului).

Obcinele Bucovinei se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele se includ în regiunea turistica a Carpatilor Orientali si împreuna cu Complexul muntos Rarau – Giumalau si Tara Dornelor, în aria turistica ''nordul Moldovei'' sau ''bucovineana''.

Sunt usor accesibile pe drumrile:
- E576 de la Vatra Dornei la Suceava care urmareste conturul sudic, traverseaza Pasul Mestecanis si localitatile Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului,
-DN17A traverseaza Obcina Feredeului prin Pasul Trei Movile ( Curmatura Boului) 1040m.si Obcina Mare prin Pasul Ciumarna (  Palma ) 1100m., cat si localitatile Vatra Moldovitei si Sucevita.

Obiective turistice in Bucovina - Bisericile cu pictura exterioara din Bucovina si nordul Moldovei

Construite în general pe locul unor aşezăminte monahale mai vechi, bisericile bucovinene si moldoveneşti cu pictura exterioara datează din secolul XVI, ctitorite fiind de domnitorul Petru Rareş dar si de alţi mari boieri ai ţării. Aceste biserici sunt unice in lume deoarece nu numai peretii interiori, ci si peretii din exterior sunt acoperiti de fresce.

Aceste manastiri, incluse din 1993 în lista patrimoniului UNESCO sunt:

"Sfântul Nicolae" de la Mânătirea Probota - in Moldova

"Adormirea Maicii Domnului" de la Mânăstirea Humor - in Bucovina

"Buna Vestire" de la Mânăstirea Moldoviţa - in Bucovina

"Sfântul Gheorghe" din Suceava - in Moldova

"Sfânta Cruce" din Pătrăuţi - in Bucovina

"Sfântul Gheorghe" de la Mânăstirea Voroneţ - in Bucovina

"Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul" de la Arbore – in Bucovina

Ele ilustrează prin autenticitatea lor, prin arhitectura, prin picturile lor interioare şi exterioare, ceea ce s-a numit epoca de aur a picturii moldoveneşti sau, conform expresiei lui Paul Henry, "ultima renaştere a artei bizantine". Aceste biserici reprezintă comori unice de artă medievală cu icoanele lor, broderiile, mobilierul, piesele de orfevrărie şi manuscrisele păstrate timp de secole. ( conform www.cimec.ro )

Humor, Voronet, Moldovita, Arbore, Probota

Turismul de odihna si agrement care este generat de calitatile sedative ale climatului, pitorescul cadrului natural, atractia produselor specifice regiunii (lactate, fructe de padure). Cea mai mare pondere în aceasta forma de turism o are Câmpulung Moldovenesc, urmat de Solca, Sucevita, Putna, Vatra Moldovitei, cu amenajari în acest sens, apoi: Vama, Frumosu, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilitati de cazare si masa la pensiuni si case particulare.

Turismul balneo-climateric are o pondere redusa si de interes local, la Vatra Dornei, Solca si Cacica, prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Aceasta forma de turism ar putea fi extinsa prin folosirea apelor  din zona Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, prin folosirea bailor de cetina si  prin transport de namol terapeutic din regiunea Dornelor (cel putin la Câmpulung Moldovenesc).

Turismul sportiv se bazeaza pe sporturi de iarna (ski, sanie, patinaj), pe vânatoare si pescuit Pantele prelungi si relativ uniforme, abundenta si persistenta zapezii, sunt conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna. În prezent aceste sporturi se practica pe pârtii  la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, dar si în celelalte zone .

Turism montan – se pot realiza drumetii pe diferite trasee in Cheile Lucavei (lânga Moldova Sulita), Cheile Tatarcei (lânga Benea), Cheile Brezei (pe valea Moldovei în aval de Breaza); Cheile Botusului (în aval de Botus),Cheile Strâmtura Rosie (în amonte de Prisaca Dornei);