Zona turistica Padis

Clima este umedă şi rece. Temperatura medie anuală ajungând la  3 grade Celsius, vara urcând până la 25 de grade Celsius. Zăpada cade în noiembrie şi ţine până în aprilie. Pe platou, datorită reliefului carstic, are loc un fenomen climatic aparte. Aerul rece, neputându-se scurge pe văi, seara, se acumulează în doline, în care se află lacuri, care ziua acumulează căldura. Seara, aerul cald de deasupra lacurilor se ridică si pătrunde în stratul de aer rece, captiv deasupra platoului. Astfel, are loc o condensare, care dă nastere la o ceata deasă, un strat de un metru înăltime, care se târăşte pe pământ, binecunoscuta ceată padişană.    
În zona turistica Padis din Muntii, pentru iubitorii de drumeţie montană –trekking sau hiking- există nenumărate obiective turistice de o inegalabilă frumuseţe, precum:
 

1. Complexul carstic Cetăţile Ponorului. E format din trei doline, un imens portal în stâncă, o peşteră, tuneluri subterane, cascade, Valea Cetătilor (de obicei, seacă), râul din Lumea Pierdută, stânci, grohotiş, 4 balcoane suspendate deasupra hăului şi privelişti de-o sălbăticie şi frumuseţe rar întâlnite.

2. Peştera Cetatea Rădesei. Se află situată înainte de zona de formare a Cheilor Someşului Cald. Are 862 de m dezvoltare, iar intrarea în peşteră, asemenea unui portal, are o înălţime de de 15 m şi o lăţime de 7 m.  La Cetatea Rădesei se poate ajunge pe trasee turistice marcate cel mai aproape de la cabana Vărăşoaia de unde se poate face un traseu de circuit al Somesului Cald, care mai trece şi pe la peşterile Cuptorul, Honu, Peştera Uscată, Peştera Tunelul Mic şi Peştera Moloh.

3. Platoul Lumea Pierdută. Denumită aşa datorită sălbăticiei sale din trecut, Lumea Pierdută este un platou carstic împădurit, mărginit de Pârâul Ursului, Pârâul Sec şi culmea sudică a Vârfului Gârdişoara. Din punct de vedere hidrografic aici apar două văi: Pârâul Ursului şi Pârâul Sec. Platoul Lumea Pierdută ascunde în subteran o imensă reţea de galerii active, trădată la suprafaţă de existenţa unor doline mascate de vegetaţie. Două dintre acestea sunt porţi de intrare în subteran, prin avene cu verticale spectaculoase, printre cele mai mari în patrimoniul carstic românesc.
6. Avenul Gemănata (cu o verticală de 64 m) are deasupra intrării un pod natural care-l împarte în două cavităţi, de unde îi vine şi numele. Verticala avenului este întreruptă de o platformă de buşteni şi gheaţă, formată la circa 40 m, după care încă un puţ duce la râul ce străbate galeria orizontală, comunicând cu reţeaua de sub Avenul Negru.

7. Peştera Căput. Săpată în calcare tithonice se află la capătul Vaii Izvorul Ursului, o vale oarbă care numai la precipitaţii puternice se activează. Are o singură galerie, activă cu o lungime de 1873 m. Intrarea este situată la altitudine absolută de 1065 m şi are dimensiuni medii, 10/6 m. O primă săritoare de 3 m în pantă aproape de vericală continuă cu o altă surplombată adâncă de 8 m.

8. Groapa Ruginoasa. Reprezintă un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui. Obârşia Văii Seci, reprezintă de fapt un canion extrem de dificil de parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le prezintă.

9. Poiana Vărăşoaia. Zona reprezintă doua platouri carstice de mari dimensiuni situate la nord de Poiana Padiş şi este cuprinsă între vârful Piatra Boghii, Muntele Măgura Vânătă, vârful Vărăşoaia şi bazinul Someşului Cald. Poiana Vărăşoaia-Sud are o formă eliptică şi este presărată cu o o varietate de doline, iar printre aceste doline se găsesc numeroase peşteri. Printre numeroasele peşteri şi avene descoperite în zona Vărăşoaia unele sunt remarcabile prin lungime sau denivelare, zona prezentând un real interes speologic. Vârful Vărăşoaia (1441 m), care domină întreaga poiană, constituie un excelent punct de belvedere, cu privelişti ample asupra Depresiunii Beiuşului, Văii Boga, Poienii Cuciulata, Cheillor Someşului, Muntelui Măgura Vânătă, şesul Padiş şi Vârful Biserica Moţului, iar in partea sudică până la Groapa Ruginoasa şi vârfurile Vârtopul şi Curcubata Mare.
Printre punctele de belvedere, se numără Piatra Galbenei (vedere spre Valea Galbenei, Groapa Ruginoasa şi Vârful Tapu), Pietrele Boghii (vedere spre Valea Boga, Depresiunea Beiuşului), Vârful Biserica Moţului (vedere spre Şesul Padiş, Măgura Vânătă şi Culmea Cârligate), Creasta Măgura Vânătă (vedere asupra întregului bazin Padiş,Tapu, Groapa Ruginoasa, Cucurbăta Mare) etc.
În zona Padis, există zeci de trasee turistice, unele marcate, altele nemarcate. Pentru cele marcate, trebuie retinut faptul că ele au ca punct de plecare vechea cabana Padis. Pentru alte puncte de intrare în traseu, trebuie făcute ajustările necesare, ţinând seama de distanţele şi timpul necesar pentru parcurgerea lor dintre principalele locuri considerate puncte de plecare: Cabana Padis - zona La Grajduri (45 min), Zona La Grajduri - Cabana Padis (1 ora), Cabana Padis - Satul Boga (2 ore) etc. Acestea sunt unele din nenumăratele trasee care se pot face în zona Padiş, zonă care iţi încântă privirea cu nenumărate privelişti de vis.
Respectaţi şi protejaţi natura!

Adaugă comentariu

Nume*

Email*

Website

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Actualizează

Trimite

Anulează