Obiective turistice Neamt

Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei moderne care este alcatuita din urmatoarele judete:
Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea, Suceava.
Aceasta parte a Romaniei este incarcata de istorie si a fost stapanit de unii dintre cei mai mari domnitori Stefan cel Mare, Petru Musat, Petru Rares si detine un bogat patrimoniu de lacasuri de cult si de monumente medievale. Dintre acestea putem enumera Manastirile Sihastria,Buhalnita, Durau, Pangarati si Braditel,adevarate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din Moldova.

Cetatea Neamtului cetate medievala din Moldova, este un alt obiectiv turistic important pe care il

puteti vizita in zona Targu Neamt. Ridicata în timpul lui Petru I al Moldovei, cetatea cunoaste cea mai înfloritoare perioada în timpul lui Stefan cel Mare, care o include în sistemul defensiv de cetati ce aveau ca rol apararea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetatii Neamtului este în anul 1691 când a rezistat în fata atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan Sobieski. A fost ulterior abandonata, datorita presiunilor otomanilor.

Ansamblului Palatul Cnejilor se afla la poalele Ceahlaului, in comuna Ceahlau, la 3 km de drum prin satul Schit, in apropierea paraului cu acelasi nume.

Initial schit si manastire, apoi curte boiereasca fortificata, Palatul Cnejilor a fost un loc de desfasurare a atator evenimente, unele din ele fiind consemnate istoric , altele ramanand in legenda sau in folcloristica locala. Ruinele sunt tot ceea ce s-a mai pastrat dintr-un intreg ansamblu arhitectural pe care localnicii il mai numesc si astazi Palatul Cnejilor.
Se pare ca schitul prima constructie a complexului Palatul cnejilor dateaza din sec al XIII-lea fiind construit de catre anahoretul Silvestru.

Curtea Domneasca situată pe un mic platou ce domină centrul oraşului, Curtea Domnească de la Piatra este amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate "Zăneştii, Stolnicii şi Faurii pe Bistriţa, mai jos de gura Cracăului care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra". Se pare că totuşi ea este anterioară acestei date, deoarece într-un act din 7 mai 1475, hotarul ocolului său este deja stabilit şi, ţinând cont că unul dintre satele ocolului este dăruit încă din 5 februarie 1468, putem considera că începuturile Curţii Domneşti de la Piatra se situează între anii 1468 şi 1475.

Se poate presupune că iniţial construcţiile nu au fost de mare amploare, după cum rezultă din cercetările arheologice întreprinse între anii 1954-1955, acestea realizându-se abia după 1480. Datorită faptului că din vechile edificii nu s-au mai păstrat decât puţine elemente, este greu de estimat alcătuirea constructivă a acestui ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o parte din pivniţele casei domneşti (lângă clădirea Colegiului "Petru Rareş", unde de altfel s-a şi amenajat un punct muzeal) şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă. Săpăturile au scos la iveală colţul de nord-vest al pivniţelor palatului, cuprinzând o încăpere de acces, un coridor lung şi patru galerii. În pivniţă se pătrundea printr-un gârlici cu 12 trepte de stejar.
Încăperea, dreptunghiulară, era acoperită cu o boltă semicilindrică din cărămidă şi comunica cu coridorul printr-o uşă prinsă în stâlpi de piatră cioplită. Coridorul (lung de 11 m) era şi el acoperit cu o boltă din cărămidă şi blocheţi de tuf calcaros, astăzi distrusă. Pivniţa este împărţită în travee prin patru arcade de piatră sprijinite pe stâlpi.

Turnul Colopotnita din Piatra cunoscut mai mult sub denumirea de Turnul lui Stefan cel Mare, turnul-clopotnita este amplasat la nord-vest de biserica "Sf. Ioan" si face parte, impreuna cu aceasta, din complexul arhitectural "Curtea Domneasca". El s-a pastrat des

tul de bine, fara modificari importante care sa-l indeparteze de forma sa initiala. Mult mai elegant, mai bine proportionat si mai bogat in detalii valoroase de arhitectura fata de cel ridicat de Stefan cel Mare la Manastirea Bistrita sau la Botosani, turnul din Piatra-Neamt a fost construit la un an dupa sfintirea bisericii, fapt consemnat in pisania de pe zidul estic:
Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceasta clopotnita impreuna cu doamna sa Maria, fiica lui Radu voievod, si cu prea iubitul lor fiu Bogdan voievod, in anul 7007 (1499), iar al domniei sale anul al 43-lea curgator, octombrie 28.

Iubtorii sporturilor de agrement gasesc complexele sportive precum Complexul Rechinul, acesta dispune de un iaz amenajat pentru pescuit sportiv, gratar la dispozitia pescarilor, teren amenajat pentru camping, un restaurant cu specific pescăresc cu 40 locuri, aprovizionat din pastravaria proprie si un bar cu 20 de locuri, teren de sport si teren de joaca pentru copii.

Baza hipica Col. Virgil Barbuceanu,situata vizavi de strandul din Piatra Neamt.

La aceasta baza hipica ce a fost infiintata in anul 1986, turistii cat si localnicii pot practica calaria de agrement sau pot lua parte la cursuri de calarie cu instructori specialisti, iar cei mici se pot plimba cu poneii. In grajdurile de la Baza Hipica Col. Virgil Barbuceanu exista 30 de cai. Trei dintre ei sunt de rasa pura, si anume Lipitan, acestia fiind folositi pentru mersul cu trasura. Unul dintre campionii de la Olimpiada de la Moscova este locatar al bazei hipice din Piatra Neamt: este vorba de Violet, un pursange englez, ce are nu mai mult de 25 de ani. O alta vedeta a bazei hipice este Indianul, un Holstein, care este unicat in Romania, deoarece a fost obtinut in urma unui transfer de embrioni. Baza hipica Virgil Barbuceanu este gazda pentru competitii ecvestre de nivel national cat si international, ea fiind considerata cea mai buna baza hipica la nivel national. In timpul competitiilor oficiale, baza hipica din Piatra Neamt poate gazdui pana la 120 de cai veniti la concurs.

Iar pentru practicarea sporturilor de iarna, Partia pentru perne gonflabile de la Dealul Cozla aflata in imediata vecinatate a orasului Piatra Neamt, in apropierea partiei vechi de schi, pe drumul spre Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz), Instalatia de tubbing – Partia pentru perne gonflabile de pe Dealul Cozla are o lungime de 600m si a fost data in folosinta in anul 2007.
Partia se caracterizeaza printr-o inclinare constanta pornind de la altitudinea dealului Cozla de 650m pana la baza. Partia este deservita de telescaun si telegongola.
Aici se poate ajunge cu masina pe DN15 Bacau-Bicaz sau pe DN15C Targu Neamt- Roman sau cu trenul pana la Piatra Neamt, unde se poate ajunge cu telegondola orasului Piatra Neamt, data recent in folosinta si care ofera o minunata priveliste.

Zona Moldovei in care se afla Carpatii orientali cu Muntii Nemira, Ciucului,

Vrancei si Tarcau sunt plini de frumuseti si monumente ale naturii precum cheile si cascadele Doftanei, izvoarele minerale de pe Valea Slanicului, Oituzului si Doftanei.

Masivul Ceahlau este cel mai semet munte al Moldovei, un obiectiv turistic important al tarii, un loc despre care circula multe legende si povestiri. Punctele cele mai inalte de pe munte sunt Varful Toaca (1904 m) si Ocolasul Mare (1907 m); la altitudinea de 1021 m exista o cascada formata din paraul Rupturi, numita Duruitoarea, ale carei suvoaie cad pe un perete de stanca de la o inaltime de 25 m. De la aceasta cascada si-a luat numele renumita statiune Durau, aflata la poalele masivului.

Rezervatia naturala Cheile Bicazului - Hasmas, monument al naturii, cu pereti stancosi de 300-400 m inaltime, reprezinta un adapost pentru viata salbatica si pentru peste 600 specii de plante pe o lungime de 10 km.

Barajul de la Bicaz, inalt de 127 m si lung de 435 m, reprezinta un alt obiectiv turistic important. Constructia lui a fost finalizata in anul 1960.
Lacul Izvorul Muntelui, format in urma construirii barajului, este cel mai mare lac artificial din tara, avand o suprafata de 33 km2 si un

volum maxim de 1250 miliarde m3 de apa. Fauna lacului este alcatuita din mreana, clean, lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac si pastrav curcubeu, oblet, porcusor, platica. La extrema cea mai indepartata (Poiana Teiului), la coada lacului, cum i se spune, se afla un mare apeduct - un pod care traverseaza lacul. De pe apeductul de la Poaina Teiului se poate zari Stanca Diavolului. Cand apele lacului sunt ridicate, stanca apare ca iesind din lac, o stanca singulara izolata despre care s-au tesut multe legende locale.