Manastirea Plumbuita

Manastirea Plumbuita este o manastire ortodoxa de calugari si care are hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Lacasul este situat in cartierul Colentina din Bucuresti, pe un deal mic de pe partea dreapta a raului Colentina. Prima ctitorie a avut loc in anul 1560 cand a inceput construirea manastirii de catre fiul lui Mircea Ciobanul si al sotiei sale Doamna Chiajna. Manastirea va fi terminata de catre domnitorul Mihnea Turcitul.

   

In anul 1585, manastirea este inchinata manastirii Xiropotamu de la Muntele Athos. In 1595 biserica sufera mari distrugeri, iar in 1614 este afectata foarte grav din cauza unui incendiu. Abia peste 32 de ani este ctitorita din nou si este zidita din temelii din porunca domnitorului Matei Basarab, urmand modelul unei ctitorii a lui Radu cel Mare de la Dealu, care a construit o manastire in acel loc pentru a comemora victoria din 1632 impotriva turcilor. Manastirii i se adauga in perioada reconstructiei  Casa Domneasca si este intarita cu ziduri mari de aparare. Intre anii 1802 si 1806, egumenul manastirii Dionisie din Ianina, construieste turnul-clopotnita, pentru ca cel de dinainte a fost avariat in timpul cutremurului din anul 1802.

  

Numele de Plumbuita i se trage de la faptul ca biserica a fost multa vreme acoperita cu tabla de plumb. Legendele spun ca numele i s-ar trage de la faptul ca Matei Basarab in timpul luptei a dat acoperisul la topit pentru a face ghiulele, iar alta legenda spune ca batalia dintre Matei Basarab si Radu Ilias, care a avut loc sub zidurile manastirii, a fost atat de apriga incat multimea de ghiulele cazute pe acoperisul bisericii, topindu-se au dat un luciu de plumb acestuia.

  

Biserica manastirii a fost rezidita de catre Matei Basarab in anul 1647 si are plan triconc, cu turla si naos si prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti, cat si ancadramente de tip gotic la ferestre care pun in evidenta stilul arhitectural moldovenesc. Are ziduri groase de aproape un metru, iar turnul clopotnita este incorporat in zidul incinta, in jumatatea de sud, nivelul inferior fiind strapuns de tunelul intrarii, deasupra fiind camera clopotelor.

  

Manastirea devine un monumet de referinta pentru istoria culturala a Bucurestiului de la sfarsitul secolului XVI-lea, unde se infiinteaza prima tiparnita prin bunavointa voievodului Alexandru al II-lea Mircea si a sotiei sale Ecaterina Salvaresso. In casa domneasca este amenajat si un muzeu ce contine obiecte de arta religioasa, 130 de busturi ale domnitorilor romani si picturi murale originale. Biblioteca este cunoscuta drept muzeu de carte veche, ce cuprinde titluri valoroase, unele fiind vechi de 500 de ani. La aceasta manastire a fost staret Parintele Arhimandrit Sofian Boghiu.

 

 

< Anterior		Următor >