Rezervatia Naturala Poiana cu narcise Tecsesti

Rezervatia Naturala Poiana cu narcise Tecsesti este localizata Partea centrala a Munsilor Trascau,950 m, aceasta zona se poate accesa din DN 1 Alba Iulia - Aiud se desprinde intre Alba Iulia si Teius, la Galda de Jos, DJ 104 K, care insoteste Valea Galzii. Se urmeaza acest drum pana la Poiana Galzii. De aici se merge pe un drum de exploatare paralel cu Valea Cetii (care a preluat traseul unui vechi drum de care local) pana la sud-vest de satul Tecsesti, iar apoi pana la rezervatie se urca pe poteca de picior, pe versantul drept al Vaii Cetii.

  
Botanica, conserva o specie ocrotita de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numita de localnici rusculita.

 Categoria si importanta rezervatiei: botanica, conserva o specie ocrotita de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numita de localnici lascuta. Este un perimetru care se afla in gradina unui localnic din Tecsesti precum si in imprejurimile acesteia. Nefiind inconjurata de paduri, credem ca terminologia de „poaina” nu se prea poate aplica in cazul de fata, in fapt categoria de folosinta a terenului de aici fiind mixta (livada si faneata). De fapt, aceasta a fost preluata pentru mai toate ariile protejate cu narcise din Romania, pornind de la cel mai cunoscut teritoriu de acest fel, Poiana cu narcise de la Vad, din Depresiunea Fagarasului.

Narcisa nu este o specie rara in muntii Romaniei, si pe alocuri apare si in spatiile colinare adiacente muntilor.

in arealul Piatra Cetii – Cheile Tecsestilor apare in foarte multe locuri. Specia are insa o mare valoare estetica iar prezenta ei in genera arata ecosisteme bine pastrate.

Pozitia geografica: rezervatia se afla in partea centrala a Muntilor Trascaului, in apropiere de Muntele Piatra Cetii, la altitudinea de 950 m, in satul Tecsesti.
Portiunea in care se mai pastreaza in prezent din abundenta narcisele ocupa o suprafata foarte mica, circa 1 ha.
in prezent, rezervatia se intinde pana la gardul care separa livada de pasunea comunala, deci nu urmareste o limita fizico-geografica precisa. in ultimii 4 ani, datorita reducerii pasunatului, am constatat o crestere semnificativa a aparitiei narciselor pe pasunile din Tecsesti.
Este o suprafata slab inclinata, la obarsia unei valcele care coboara spre Valea Cetii. Arealul in care se afla rezervatia corespunde cu o portiune mai coborata a cumpenei de apa dintre Valea Cetii si Valea Galzii, cuprinsa intre varfuri mai inalte Piatra Cetii (1233 m) spre est si Fulgeriste (1148 m) spre vest. in acest sector, cu toate ca si versantulcatre Valea Cetii este destul de puternic inclinat, versantul opus, catre Valea Galzii, are o inclinare mult mai mare, fiind pe mari portiuni marginit chiar de abrupturi stancoase, ceea ce creeaza o asimetrie pronuntata a culmii.
Clima prezinta caracter montan, cu media anuala a temperaturii aerului de circa 8°C, se caracterizeaza prin temperaturi relativ ridicate vara (circa 19°C in luna iulie), datorita pozitiei in marginea estica a Muntilor Apuseni, unde se resimt efecte de foehn. in schimb, iernile sunt destul de reci (temperatura lunii ianuarie fiind de circa -2°C) si cu zapezi abundente. Media anuala a precipitatiilor este de circa 700 mm.in rezervatia sunt soluri rendzinice reavene, cu umiditatea mijlocie, foarte favorabile pentru dezvoltarea narciselor.

Rezervatia se afla in etajul padurilor de fag, care insa pe suprafetele mai domoale au fost in mare parte inlocuite din vechi timpuri cu pajisti secundare, folosite ca pasuni. Aceste pajisti sunt alcatuite predominant din graminee mezofile, speciile dominante fiind Festuca rubra si Agrostis tenuis. in trecut, narcisele erau abundente in toate aceste pajisti, arealul Tecsesti-Fulgeriste-Bigla Mare fiind citat in literatura botanica printre cele mai reprezentative areale cu narcise din Muntii Apuseni, insa datorita pasunatului excesiv, numarul lor a scazut foarte mult, in multe sectoare fiind aproape total disparute.
Pentru campare, puteti solicita familie Petric sa va gazduiasca in casa lor sau puteti innopta in sura sau cu cortul.

In prezent, o populatie abundenta de narcise se mai intalneste doar in livada care constituie perimetrul actualei rezervatii, unde terenul a fost ingradit. Aici, in asociatie cu Agrostis tenuis, alaturi de narcise apare din abundenta si o alta specie ocrotita, bulbucii de munte, dar si o serie de specii caracteristice pentru pajistile montane ca Dactylis glomerata, Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Bromum arvensis, Trifolium montanum, T. pratense, T. repens, Lotus corniculatus, Taraxacum officinale, Betonica officinalis, Laserpitium latifolium, Primula officinalis, Veronica chamaedrys, Hieracium sp., Colchium autumnale, Centaurea austriaca s.a.

In ultimii ani, se constata insa o scadere a presiunii pastorale si o usoara tendinta de regenerare a narciselor; daca s-ar extinde regimul de ocrotire, s-ar putea realiza o refacere a acestei asociatii de mare efect peisagistic. Perimetrul ocrotit, in afara prezentei speciei Narcissus poeticus ssp. Stellaris, nu are alte aspecte interesante. Este in fapt o livada instalata pe o pajiste de firuta rosie si iarba vantului, Agrostio tenuis – Festucetum rubrae  puternic ruderalizata ca urmare a pasunatului ocazional si datorita depozitarii ocazionale a unor resturi menajere prin imprejurimi, fapt ce favorizeaza invazia speciilor antropofile.
Pe viitor s-ar putea lua in considerare aici un perimetru agroturistic mai complex, exemplar pentru Apuseni, alcatuit din gospodaria traditionala a localnicului „nea Petric” care sa includa ca punct de atractie si acest palc de narcise. Ceea ce s-ar putea studia, ca un fapt curios, este elucidarea modului in care populatia de narcise a putut supravietui atat de bine in conditiile unui impact antropic destul de intens (ea find inclusa total intr-o gospodarie) cu efective bogate.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Back to Top

Turism Panaci