Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in acelasi timp.

Pasare salbatica mare, cu pene negre si verzi-albastrii.

Podgorii - situate in Pod. Moldovei.

Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Energia produsa de vant (miscari de mase de aer).

Aliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai la turnarea directa a unor piese.

Stiinta care se ocupa cu studiul stiinific al formelor pe care le imbraca suprafata terestra, sau studiul reliefului, (descriere, geneza, evolutie, clasificare, cronologie, dinamica, actuala, mod de folosinta). Este o stiinta fizico-geografica, formele de relief reprezentand suportul mediului geografic si suprafata pe care se interfereaza toate fenomenele de la exteriorul Terrei, inclusiv viata umana; este solicitata uneori si de geologie (geologia dinamica externa), aceasta folosind-o insa mai ales ca metoda de studiu.

Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja depuse. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure, uneori usor scrijelite sau tocite, amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina glaciara.

Culme Muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 1802 m.

Munti de origine vulcanica.

Varf in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras-2535 m.

Culmea niculitelului -363 m - Masivul Dobrogei de Nord.

Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a zapezii si a firnului (F.E. Matthes, 1900). Sensul a fost largit ulterior pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un mare rol (E. de Martonne, 1947), exceptand insa actiunea ghetii; mai recent, se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc frigului si inghetului apei (criergie), denumite si periglaciare. In acest mediu apar urmatoarele forme de relief: circuri nivale sau semipalnii nivale (bazinete cu aspect torential modelate puternic de zapada, care de multe ori devine in parte firn, uneori apropiindu-se de stadiul de gheata, situandu-se sub limita zapezilor persistente), cornise nivale (treapta, unmeri mici sau scobitura alungita, sub muchia unei creste, imediat sub bataia vantului, creata de actiunea zapezii acumulate aici si adusa din partea opusa; ex.: pe partea de Est a Muntelui Mic), nise de nivatie, grohotisuri nivale (care cad la partea inferioara a unui abrupt masat cu zapada sau firn, acumulandu-se peste aceasta si lasnad un gol intre el si abrupt dupa topirea zapezii) morene nivale (transportate de avalanse), conuri de avalanse (partea inferioara a unui culoar de avalanse sub forma de palnie sau semicorn, acoperita uneori cu un con de grohotis); forme subnivale, realizate de torentii subnivali.

Vezi Obcinele Bucovinei.

Gaz.

Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.

Cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare, sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). In partea superioara este limitata de cambrianul inferior, cand au aparut primele fosile identificabile. Sininim cu algonkian

Depozit glaciar, depus numai de ghetar, nu si de apa, format din argile si fragmente colturoase de blocuri, nestratificate, situat obisnuit in spatele morenelor frontule, pe grosimi de 6—5m, dar pot ajunge si la 30—40 m. Formeaza uneori campuri intinse, numite campii de t., alteori formeaza drumlinuri.

Rasa de oi.